Ma urasc.

Sunt o grasa, o vaca proasta handicapata, fara prieteni. Urasc ceea ce sunt. Nu imi place nimic la mine. O urata frasa si retardate, o inadaptata social, fara un tata, un iubit si un prieten prieten adevarat. Imi displace total acest oras oribil, ma deprima total. Nu sunt in stare de nimic. O fraiera si o MARE ratata. Vreau doar sa mor, sa fiu cu tati meu scump.

M-au dezamgit oamenii. Ii urasc: mi se par stupizi, FALSI, BARFITORI, LASI, MINCINOSI, superficiali. Nu stiu sa tin o relatie ca dau pe dinafara de atata prostie, sunt ultima virgina desi am o varsta ( am avut ocazii, desigur, dar de ce sa mi-o trag cu toti FRAIERII – ma atrageau fizic, dar tineau capul doar sa nu le ploaie in gat ) Mai bine mor asa, decat sa ma dau unuia de genul.

Nu stiu unde as putea sa fug, sa simt ca sunt acasa, si ca sunt inteleasa. Habar n-am ce sa fac cu viata mea, habar n-am in ce directie ma indrept. Unde sunt acum nu-mi place, nimic nu ma mai atrage. Nu-mi gasesc rostul, menirea pe lumea asta. Nici numai plang acum din cauza lucrurile care in urma cu ceva timp as fi varsat lacrimi amare…

Ce-I drept merit toate astea, sunt ULTIMUL NIMIC .